Oamenii cercetatorii de la Universitatea din Florida au mai adaugat o piesa la acest puzzle. Intr-o serie de experiente unice executate pe o oaie cu scopul de a inregistra cu exactitate ce fel de sunete ajung la urechea fetala, cercetatorii s-au sprijinit pe descoperirile anterioare, conform carora fetusii umani aud probabil mai bine frecventele joase decat cele inalte. Aceasta inseamna ca ei aud mai bine vocalele decat consoanele si sunt mult mai senzitivi la partea melodica a vorbirii decat la cea inalta, a afirmat Ken Gerhard, profesor de stiintele comunicatiei al universitatii.
In ceea ce priveste muzica, "ei vor auzi mai degraba sunetul tobei decat cel al vioarei" afirma Gerhardt care a condus cercetarea prezentata in numarul Noiembrie-Decembrie al jurnalului de Audiologie si Neuro-Ontologie.
Profesorul Anthony DeCasper de la departamentul de psihologie al Universitatii Greensboro, din Carolina de Nord, afirma ca rezultatele Universitatii din Florida nu sunt relevante pentru ca sunt obtinute din urechea interna, care se presupune ca ar inregistra sunetele exact cum feotusul ovin le-ar auzi. Descoperirile - rezultate din implantarea unui dispozitiv subtire in urechea interioara a unui fetus ovin care inregistreaza semnalul pe care urechea il transmite creierului - se potrivesc cu concluziile altor cercetatori, bazate pe studii mai putin invazive cu privire la feotusul uman, afirma el.
"Modul in care vocea mamei suna in uter ar fi ca si cum o persoana ar vorbi din spatele unei draperii grele" afirma DeCasper.
Cercetarea are de asemenea implicatii in ceea ce priveste grija fata de bebelusii prematuri. Maternitatile sunt in mod traditional locuri relativ zgomotoase, aprovizionate cu o serie de aparate sonore, cu conversatii umane si cercetatori precum Gerhardt, DeCasper si ceilalti sunt ingrijorati si ridica semne de intrebare despre modul in care sunetele la care sunt expusi bebelusii nascuti prematur le pot influenta cresterea in greutate.
Gerhardt afirma ca a inceput cercetarile despre auzul fetal ca raspuns la anchetele agentiilor legislative in vigoare si a Marinei americane. Amandoua institutiile sunt ingrijorate despre modul in care zgomote puternice, precum un foc de arma sau motorul unui vapor, pot afecta auzul bebelusilor ce sunt purtati de femeile insarcinate. Gerarhardt si Robert Abrams, un profesor emerit de obstretica si ginecologie de la aceeasi universitate, s-au decis sa cerceteze problema cu ajutorul unei oi deoarece experimentele altor cercetatori au demonstrat ca proprietatile de transmitere a sunetului la femeia insarcinata si oaie sunt asemanatoare. Experientele au relevat ca sarcina a temperat sunetele cele mai inalte. Chiar concertele rock nu sunt probabil destul de zgomotoase pentru a reprezenta o amenintare pentru auzul fatului, a spus Gerhardt. Cercetarea, care a primit mai mult de un milion de dolari de la Marina Americana, a contribuit la liniile directoare de siguranta a locului de munca ce limiteaza astazi durata de expunere la zgomot ridicat a femeilor gravide.
In cercetarea respectiva, Gerhardt si Abrahams s-au focalizat specific pe felul de sunete auzite de fatul ovin. Metoda lor a fost unica: au implantat un dispozitiv de inregistrare in interiorul urechii unui fat ovin, apoi au derulat 64 de propozitii inregistrate intr-o boxa in aer liber langa mama-oaie. Sunetele pe care dispozitivul amplasat in interior le-a detectat au fost inregistrate si derulate inapoi in fata a 30 de ascultatori umani in scopul de a stabili cat de mult si care portiuni ale frazelor au fost auzite de fat. Pentru a efectua comparatia, cercetatorii au plasat de asemenea un microfon in interiorul uterului oii si, in aer liber, au efectuat teste similare cu ascultatorii umani.
Rezultatele au fost surprinzatoare, cu cu o inteligibilitate a frazelor "de fapt mult mai mare decat noi anticipasem" afirma Gerhardt.
Partial, aceasta a fost neasteptat, pentru ca o mare parte din zgomotul care ajunge la fat vine de la vocea mamei sale, precum ar fi cel provenit din miscare, respiratie si procese digestive. Chiar si intr-o camera linistita, mama purtatoare poate fi un biotop zgomotos. De asemenea, feotusii nu "aud" pe atat de mult precum copiii sau adultii, pentru ca urechile lor sunt umplute cu fluid, afirma el. Mai mult, o mare parte din zgomot este transmis in urechile lor interioare prin intermediul vibratiilor din craniul lor. Ca atare, vocea mamei tinde sa fie cel mai dominant si totodata cel mai recurent sunet in interiorul sarcinii.
Ascultatorii umani au inteles toate frazele inregistrate in aer liber, circa 70% din frazele inregistrate in interiorul sarcinii si circa 30% din frazele inregistrate in urechea interioara a fatului ovin.
Cercetarile au relevat motivul pentru care frazele inregistrate in urechea fatului au dovedit o atat de scazuta inteligibilitate a fost acela ca cuvintele care au o consonantica de frecventa mai inalta tind sa nu fie intelese sau sunt confundate. Cu alte cuvinte, cuvantul englez "ship (oaie)", poate fi cu usurinta auzit ca "slit (deschizatura)" sau ca "sit (a sedea)". Vocalele de o frecventa mai joasa, prin contrast, tind sa penetreze urechea interioara intr-o masura mult mai mare.
Charlene Krueger, profesoara-asistent la catedra de pediatrie a Universitatii din Florida, care lucreaza cu bebelusi prematuri, a opinat ca in timp ce un feotus aude vocea mamei sale oricand ea vorbeste si este izolata de frecventele inalte, copiii nascuti prematur nu aud tot timpul vocile mamei lor pentru ca in mod obisnuit mamele lor nu pot fi la marginea patului 24 de ore pe zi. De asemenea, in timp ce un copil nenascut este izolat de multe frecvente, prematurii sunt expusi la toate frecventele sunetului din camera copiilor. Ea este de asemenea interesata sa afle cum aceasta expunere marita, combinata cu pierderea vocii materne, poate influenta dezvoltarea copiilor nascuti prematur.
Sursa: EurekAlert!